COMUNICAT DE PRESĂ AL ANPI

Cu privire la elaborarea noilor coduri

            ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA INVESTITORILOR (ANPI), care are 15.000 de membrii, contestă sistemul pedepselor prevăzute de codurile aflate în dezbatere publică, precum şi în legislaţia în vigoare, în privinţa ilegalităţilor comise asupra fondurilor de investiţii, care funcţionează în baza art.76 şi 114 din Legea 297/2004. Această lege a pieţei de capital nu prevede sancţiuni penale şi de aceea trimite, cu privire la sancţiuni, la prevederile Codului Penal. În cazul în care pedepsele existente acolo ar fi diluate, situaţia ar deveni şi mai favorabilă infractorilor.

Reamintim autorităţilor publice că ilegalităţile săvârşite în celebrele cazuri SAFI, FNI, FNA şi RETCON au produs cetăţenilor români pagube imense nerecuperate şi după zece ani nu a fost pedepsit definitiv şi irevocabil nici un făptuitor. Depozitarii, auditorii financiari şi funcţionarii CNVM cu atribuţii de supraveghere asupra fondurilor respective au fost disculpaţi, deşi au participat cel puţin la tăinuirea şi nesancţionarea faptelor antisociale pe care le cunoşteau.

            Suntem surprinşi sa constatăm că după asemenea contraperformanţe, autorităţile române omit sa sancţioneze cu nulităţi ori cu sancţiuni penale funcţionarea degradata a fondurilor de investiţii fără depozitar, fără auditor ori fără responsabili în cadrul lor, deşi legea peţei de capital are prevederi imperative cu privire la condiţiile de înregistrare a fondurilor. Investitorii sunt lăsaţi la cheremul societăţilor de administrare a investiţiilor care s-au obişnuit să realizeze pagube atât de mari din tranzacţii aparent legale, încât nici un investitor nu îndrăzneşte să declanşeze acţiuni civile, neavând bani suficienţi să plătească taxa de timbru şi avocaţi pe măsură. Investitorilor le sunt ascunse evidenţele cu deţinătorii de titluri de participare, le este îngrădit accesul la documentele primare ale fondului, dar făptuitorii, toleraţi de către CNVM, pot înstrăina până la sentinţa definitivă orice bunuri şi sume de bani doresc, rămânând ca păgubiţii să fie desdăunaţi de o societate insolvabilă. Există o asimetrie gravă în definirea faptelor penale comise de cetăţenii obişnuiţi şi acelea, considerăm, noi, mult mai grave, comise de instituţiile de credit, de societăţi de asigurare, de brokeri şi de administratorii de fonduri, care abuzează adesea de puterea lor.

            ANPI deplânge modul jalnic în care structurile justiţiei din România încearcă să se descotorosească de dosarele incomode aflate pe rol, prin simpla diminuare a pedepselor, dispariţia agravantelor de fraudare a unor colectivităţi formate din numeroşi indivizi şi a celor soldate cu consecinţe deosebit de grave. Prin aplicarea noului Cod penal întregul lot FNI este ca şi scăpat. Spre deosebire de practica din România, în cazul similar Madoff petrecut recent în SUA, ancheta penală a început în Decembrie 2008 şi s-a terminat în martie 2009, pronunţarea instanţei de fond este programată în Iunie 2009, inculpatul principal n-a apucat să fugă şi riscă o pedeapsă de 150 ani de închisoare. Pe durata anchetei i s-au sechestrat învinuitului toate bunurile cunoscute, şi i-au fost zădărnicite încercările de a înstrăina banii şi bijuteriile dosite.

ANPI nu deţine resurse juridice proprii pentru a face propuneri concrete pentru îmbunătăţirea codurilor. Ne bazăm, în schimb, pe buna credinţă şi competenţa colegilor noştrii din societetea civilă, care deţin competenţe în domeniul juridic.

Totuşi, ANPI dispune de o experienţă bogată din apărarea intereselor membrilor în faţa instanţelor şi din păcate, extrem de tristă, cu referire la modul în care se legiferează in România şi la modul în care instanţele înţeleg să aplice aceste legi. Multe dintre legi sunt din start precare, iar conţinutul acestora este şi mai mult diluat de către instanţe, atunci când în cauza se află instituţii ale statului sau particulari cu influenţă.

Pentru a contracara astfel de derapaje, ANPI susţine cererea întregii societăţi civile din România ca aceste coduri să nu fie adoptate decât în urma unei largi dezbateri publice.

ANPI solicită ca în Codul Penal să fie incluse definiţii extrem de precise a faptelor penale, iar pedepsele să fie înăsprite faţă de cuantumurile actuale şi să nu se prescrie atunci când este vorba de infracţiuni de prejudiciu. Având în vedere amploarea crescândă a infracţiunilor de prejudiciu în România, solicităm ca pedepsele pentru acestea să poată fi comparabile cu cele pronunţate in celebrul caz Madoff din SUA, pentru a descuraja făptuitorii potenţiali.

Susţinem în întregime concluziile prezentate de Transparency International România, în comunicatul său de presă referitor la adoptarea codurilor.

Anunţăm public că şi ANPi va adresa o scrisoare Comisiei Europene prin care va aduce la cunoştinţă acesteia modul în care au fost judecate în România celebrele cazuri FMOA, FNI şi FNA.

Atragem atenţia public asupra faptului că noi îl considerăm pe actualul Ministru al Justiţei, Dl. Predoiu Constantin, a fi un pion folosit de către marii infractori pentru a-şi crea un cadru juridic mai favorabil în România, iar rezultatul activităţii sale în favoarea celor care îl susţin, sunt tocmai aceste coduri. Domnul Predoiu este în continuare partener în cadrul firmei de avocatură Zamfirescu şi din poziţia deţinută influenţează cauzele în care firma Zamfirescu îşi apără clienţii. Astfel, membrii ai asociaţei noastre , actionari minoritari la Banca UniCredit Ţiriac, au fost defavorizaţi vădit de către instanţe, în repetate rânduri, în procesele cu Banca UniCredit Ţiriac, apărată de către firma Zamfirescu.

Având în vedere toate cele de mai sus solicităm public demisia domnului Predoiu Cătălin din funcţia de Ministru al Justiţiei, chestiune pe care o vom aduce şi la cunoştinţa Comisiei Europene.

Ec. Nicolaevici Mihail Paris

Preşedinte ANPI